Avertisment: Acest articol reflectă mai mult experiența mea [tehnică și relațională] și nu a fost îndelung documentat, lucru greu de realizat de altfel într-o lume a marketingului online [și nu numai] care poate, de cele mai multe ori, pot acoperi sau chiar ascunde lucruri mult mai valoroase.
Exemple de platforme de e-learning
Prima mea impresie este că platforma de e-learning Moodle conduce detașat în topul LMS-urilor (Learning Management System).
Prima mea interacțiune cu un LMS a fost Blackboard, platformă care a rămas în topul LMS-urilor plătite, cel mai probabil pe primul loc, la mare distanță de urmăritori.
În mod surprinzător varianta de la Google, edu.google.com, nu pare a avea un succes la fel de mare cum ne-am fi așteptat de la un produs al firmei mamă.
Platforma de e-learning Moodle
Moodle este gratuit (free) pentru orice tip de utilizare (inclusiv în scop comercial) și este open source, codul pus la dispoziție beneficiind de o bogată documentație.
Platforma conține tot ce este necesar unui sistem de învățământ online, în majoritatea cazurilor fiind folosit doar un mic procent dintre facilitățile platformei de e-learning. Câteva statistici privind implementările Moodle le găsiți la acest link https://stats.moodle.org
Un posibil caz de dezvoltare ce ar necesita programarea ar fi conectarea cu o altă aplicație, principala problemă pe care am avut-o când am făcut prima dată acest lucru (acum mai bine de 10 ani) e că nu am realizat că unele date erau înregistrate redundant și astfel totul părea a merge bine până când a început să se prefigureze dezastrul.
Arhitectura bazei de date este destul stufoasă, numărul tabelelor este de multe ori mai mare ca la un wordPres, de exemplu. https://docs.moodle.org/dev/Database_schema_introduction
Totuși, dacă nu sunt pretenții legate de programare, exploatarea (utilizarea) platformei de e-learning Moodle poate fi realizată foarte ușor în absența unui specialist IT (programator, administrator de sistem/baze de date etc).
Listă de platforme de e-learning open source
Softaculous, un sistem ce oferă instalarea și administrarea celor mai importante aplicații web gratuite în cadrul unor panouri de administrare servere / conturi hosting cum ar fi CPanel, DirectAdmin, Plesk, ISPconfig etc., pune la dispoziție în cadrul colecției e-learning următoarele softuri open-source de tip LMS online:
- Chamilo
- Moodle
- Claroline
- eFront
- Dokeos
- DoceboLMS
- TCExam
- Omeka
- ATutor
- Gibbon
- ILIAS
- Xerte Online Toolkits
- Savsoft Quiz (doar pentru teste)
- Forma LMS
- openSIS
Dintre acestea doar cu DoceboLMS și Claroline am interacționat în urma unor recomandări ale altor persoane care le foloseau sau care cunoșteau pe cineva care le utiliza, pe majoritatea din ele nici măcar nu le-am instalat pentru a le testa.
Caracteristicile LMS-ului
(Learning Management System)
Un LMS trebuie să permită:
- Gestionarea cursurilor, a utilizatorilor și a rolurilor
- Evaluarea online și urmărirea prezenței cursanților
- Studierea feedback-ului utilizatorilor
La sfârșitul acestui articol sunt detaliate aceste 3 caracteristici.
Cursuri online = Conferințe online?
Deși elearning-ul înseamnă ceea ce a fost prezentat mai sus (un sistem de tip LMS – Learning Management System în care cursurile sunt niște resurse care respectă niște reguli prezentate în ghidurile SCORM + ….) mai există pe ici, pe colo în continuarea „viziunea” că un curs un curs online reprezintă transmisia live a activității unui profesor dictator și reproducător, adică a cuiva care dictează unor ascultători, reproducând ceva de fiecare dată când este solicitat la o oră de „curs online„.
Asta în condițiile în care a trecut destul timp de când un tip din Germania a descoperit (redescoperit) tiparul [pe vremea când Columb mai avea mult până să plece spre India ca să descopere America , iar lui Ștefan cel Mare nici prin gând nu-i trecea să se pregătească să dea ortu’ popii, de fapt nici nu-și începuse domnia].
Iar acum vreo 40 de ani un alt tip, trăitor al Lumii Noi, a venit cu ideea năstrușnică că pc-ul trebuie scos din mâna tehnicienilor și eliberat în orice casă/gospodărie, iar apoi tot el a trecut la pasul următor, acela de a stabili o legătură aproape continuă și emoțională între om și mașinăria inteligentă miniaturizată. Apoi, cu misiunea încheiată, a mierlit-o și el, parcă pentru a dovedi că tot ce a avut de spus a fost spus și că prezența lui printre noi nu ar mai fi decât imaginea unei statui umblătoare, model de apreciere, adorare sau recunoștință pentru unii, motiv de revărsare a urii înțelepciunii epocii de piatră pentru alții sau, pentru marea masă a celorlalți, o prezență determinantă a istoriei apropiate zilelor noastre.
Un LMS tocmai asta limitează (de foarte multe ori chiar exclude): „pusul” unei persoane să prezinte (să repete de cele mai multe ori) lecția care trebuie să se regăsească într-un curs tipărit și condiționarea cursanților de parcurgere a suportului teoretic [sau a testelor și altor activități educaționale] într-un interval oral fixat.
Profesorul/Cadrul didactic/Instructorul rămâne a avea în continuare rolul de creator de conținut (curs/cursuri, teste etc.), de asistent în procesul de seminarizare sau de evaluator al unor lucrări (proiecte, de ex.) ce nu pot fi verificate în mod automatizat.
Deci videoconferința poate fi cel mult o resursă a unui curs online.
Dacă totuși doriți să realizați „un curs” / o conferință online puteți utiliza foarte ușor următoarele sisteme (lista poate fi mult extinsă, bineînțeles):
- Skype
- Google Hangout Meeting
- Vimeo
- Zoom
Update: Așa cum era de așteptat Facebook a apărut rapid și el „în business” cu Messenger Rooms.
Concluzie: – .
Anexa 1: Caracteristicile LMS-ului (detalii)
Un LMS trebuie să conțină următoarele caracteristici:
- „Gestionarea cursurilor, a utilizatorilor și a rolurilor
LMS poate fi utilizat pentru a crea conținut structurat profesional al cursului. Profesorul poate adăuga, text, imagini, tabele, link-uri și formatare text, teste interactive, prezentări de diapozitive etc. Mai mult, puteți crea diferite tipuri de utilizatori, cum ar fi profesori, elevi, părinți, vizitatori și editori (ierarhii). Acesta ajută la controlul conținutului la care poate avea acces un student, să urmărească studierea progresului și să angajeze elevul cu instrumente de contact. Profesorii pot gestiona cursurile și modulele, pot înscrie studenții sau pot stabili autoinscrierea, pot vedea rapoarte despre studenți și pot importa studenții la cursurile lor online. Cu o mare parte din integrarea noilor resurse fiind controlată prin ghiduri tehnice prezentate de SCORM (Modelul de referință a obiectului de conținut Sharable) , procesul de integrare a noilor funcții în mai multe LMS-uri a devenit mai eficient. - Evaluare online și urmărirea prezenței elevilor
LMS poate permite profesorilor să creeze teste personalizate pentru studenți, accesibile și trimise online. Platformele permit diferite tipuri multiple de întrebări, cum ar fi: un răspuns / mai multe linii; răspuns cu alegere multiplă; comanda drag-and-drop; eseu; adevărat sau fals / da sau nu; umple golurile; scara de acord și sarcinile offline. Unele LMS permit, de asemenea, gestionarea prezenței și integrarea cu instruirea în clasă, în care administratorii pot vizualiza prezența și înregistrările dacă un cursant a participat, a sosit târziu sau a pierdut cursuri și evenimente. - Feedback-ul utilizatorilor
Schimbul de feedback al elevilor atât cu profesorii, cât și cu colegii lor este posibil prin LMS. Profesorii pot crea grupuri de discuții pentru a permite feedback-ului elevilor și pentru a crește interacțiunea în curs. Feedback-ul studenților este un instrument care îi ajută pe profesori să-și îmbunătățească munca, să identifice ce să adauge sau să elimine din cursurile lor, unde elevii se simt mai confortabili, ceea ce îi face să fie mai incluși.„
Sursa textului [înclinat] de mai sus: https://en.wikipedia.org/wiki/Learning_management_system#Features (Google Translate fără corectură și adaptare, cei interesați se pot delecta cu textul în engleză de la acest link).
